Sfârșitul unei iubiri, Graham Greene

Friday, February 11, 2005
By Tudor


Sfârsitul unei iubiri, Graham Greene – Editura Polirom
Sexul, dublat de o incitantă amoralitate si de un exotism credibil, a fost mereu prezent în universul lui Graham Greene, de aceea un roman dedicat adulterului nu este un soc pentru cititorii familiarizati cu opera lui. Un soc, unul neplăcut, este superficialitatea acestui roman care nu aminteste prin nimic de Comediantii, de Puterea si Gloria, de Omul nostru din Havana, de Miezul lucrurilor.
Cartea a provocat un mic scandal la aparitia ei în 1951 si este greu azi, la o jumătate de secol după eveniment, să evaluezi dacă descrierea fără timiditate a adulterului a fost cauza scandalului sau el a apărut ca o reactie la dezbaterea credincios-ateu, mereu prezentă si ea în romanele lui G. Greene, sau la lipsa de eroism cu care este amintită viata în Londra în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Sau poate că dezamăgirea cititorului de azi tine de experienta numeroaselor cărti apărute după Sfârsitul unei iubiri si care au atacat subiectul sexualitatii lipsite de orice constrângere morală?
Povestea scriitorului care “atacă” fără scrupule sotia unui prieten si o părăseste fără multe explicatii, ca pe ideea unei cărti pe care nu o poate scrie, nu are o miză deosebită. Autorul nu încarcă această miză cu semnificatii general umane asa cum a reusit în alte romane. Iar reluarea istoriei din perspectiva sotiei adulterine (sub forma, vai, a unui jurnal obtinut prin eforturile unui insipid detectiv particular) va fi oricum, ca tehnică, dusă la perfectiune de Lawrence Durrell în Cvartetul din Alexandria.

Comments are closed.

Litera.ro