Cartile mele vor calatori, spune Erwan Chuberre

Friday, February 11, 2005
By Tudor


Interesat mai mult să dea nastere unor personaje decât să le interpreteze pe scenă, tânărul actor Erwan Chuberre s-a aruncat într-o extraordinară aventură artistică. Cu două romane publicate în 2004 si unul programat să apară în 2005 dovedeste că, deocamdată, nu este speriat de pagina albă de hârtie si că are resurse pentru a continua în acest ritm. Va interesa el editurile românesti?

Î.: Domnule Chuberre, ati publicat două cărti, primele dumneavoastră cărti, aproape în acelasi timp la două edituri diferite. A fost o sansă, sau un proiect de marketing?
R.: Cele două aparitii sunt fructul hazardului. O sansă. Semnasem din 2003 contractul cu Cylibris pentru Le rôle de ma vie. Pe urmă, o nou înfiintată editură, Parfum d’encre, era în căutare de autori. Au citit textele mele pe internet si, interesati, m-au întrebat dacă nu am un manuscris disponibil. Tocmai terminasem romanul Vierge Ascendant Désordres, asa că l-am propus si totul s-a petrecut foarte repede. Ca urmare, el a apărut înainte de Le rôle de ma vie. Cylibris, o editură importantă, avea un plan editorial de respectat în timp ce la Parfum d’encre eram al doilea autor cu care semnaseră un contract. Mai mult, primul roman pe care l-am scris, va apărea la Cylibris în 2005.

Î.: Sunteti membrul unui grup, al unui cenaclu, sau un lup singuratic?
R.: Din nefericire, sunt un singuratic. Mi-ar plăcea să descopăr un grup literar dar, pe moment, nu am găsit unul care să răspundă cu adevărat asteptărilor mele. Am intrat în contact cu alti autori după aparitia cărtilor mele, dar aceste contacte sunt distante si rezervate.

Î.: Apartenenta la un grup literar ar fi usurat aparitia cărtilor?
R.: Îmi închipui că relatiile pot să ajute publicarea. Este un plus să cunosti oamenii potriviti aflati în locurile potrivite. Ca în toate activitătile. Este mai sigur să cunosti factorii de decizie pentru a avea siguranta că manuscrisele tale vor fi citite.

Î.: Se poate trăi în Franta din drepturile de autor?
R.: Da, pentru cei care publică la marile edituri, precum Grasset si Gallimard. Eu doar visez ca într-o bună zi să pot trăi din drepturile mele de autor. Într-o bună zi. Nu disper. Asteptând, încerc să lucrez în medii conexe literaturii si continui să scriu romanele mele, dar si să răzbesc pe piata scenariilor. Dar, ca si în cazul literaturii, este dificil să-ti fie citite manuscrisele când nu faci parte din grup.

Î.: Ati lucrat sub îndrumarea unui redactor pe baza unui proiect pe care-l aveati, sau ati oferit editurilor cartile în forma lor finală?
R.: Manuscrisele erau gata când au ajuns la editură. Dar există o colaborare între editor si autor pentru ca romanul să ajungă ceea ce editorul îsi doreste, fără a-l denatura. Am impus unele elemente, am făcut si unele concesii.

Î.: Ati participat la concursuri literare?
R.: Da, cu Le rôle de ma vie am participat la concursul romanelor gay. Datorită acestei participări, coordonatorul colectiei, Emmanuel Menard, m-a descoperit si mi-a propus să lucrez cu Cylibris. Îi încurajez pe toti scriitorii să participe la concursuri în care premiile sunt acordate pe baza manuscriselor. Este un excelent mijloc de a se face remarcati.

Î.: Credeti că viitorul apartine editării în format digital, pe site sau pe CD-ROM, sau credeti în viitorul cărtii în format clasic?
R.: Din punctul meu de vedere, doar formatul clasic are viitor. Cu câtiva ani în urmă, au vrut să ne convingă că literatura se poate dezvolta pe internet. Din nefericire, aceste edituri au esuat. O carte rămâne un obiect frumos, pe care-l poti mângâia, jumuli, mototoli. Este un prieten. Nu se poate transforma într-un CD-ROM. În plus, cititorilor le place să-si aleagă cărtile din librării. Cred că evolutia va fi aceea în prezentarea cărtii clasice. Departamentele de marketing vor interveni asupra copertelor pentru a seduce cititorii, care sunt tot mai numerosi. Este suficient să urmăriti noile aparitii de la Gallimard, de exemplu. Nu mai ezită nimeni să pună fotografia autorului pe copertă si sunt folosite culori atractive. Domnia copertelor sobre si putin atrăgătoare s-a încheiat. Orice element este bun pentru a seduce.

Î.: Recenziile apărute în revistele literare au un impact asupra deciziei de cumpărare, sau oferă numai prestigiu autorilor?
R.: Este întotdeauna flatant să ai o recenzie într-o revistă literară, desigur, dar cred că un articol despre cartea ta apărut într-o publicatie generalistă, precum Elle sau Voici, poate avea un impact mai mare asupra vânzărilor. Cel mai bine este să participi la o emisiune tv. Un interviu apărut în acest loc are un impact cert.

Î.: Pe piata românească de carte, Prietenului care nu mi-a salvat viata a avut un succes deosebit. Este o asemănare între cărtile dumneavoastră si opera lui Guibert?
R.: O întrebare ciudată deoarece multi mi-au mărturisit că Vierge ascendant désordres le aduce aminte de Hervé Guibert. Sunt flatat, deoarece acest autor este un punct de referintă pentru mine. Iar dacă romanele mele vor avea sansa să călătorească, precum cele ale lui Guibert, voi fi încântat. Cartea este scrisă pentru a fi citită de un cerc larg de cititori. Povestile mele au caracter universal. Aviz editorilor români! Chiar dacă, din păcate, nu cunosc nici un cuvânt în limba română. Las destinul mea în bratele soartei si stiu că ea mă va duce către un viitor luminos.

Mai multe informatii despre Erwan Chuberre la http://www.erwanchuberre.com
Un interviu de Vlad T. Popescu

Comments are closed.

Litera.ro